Limba rromă

Posted on aprilie 28, 2010

Romani, romany, rromani, gypsy, gitan (numele original: limba rromani ćhib) este limba vorbită de rromi. Este o limbă indo-ariană, uneori inclusă în grupul de limbi centrale sau de nord-vest, alteori tratată ca o ramură proprie. Populația rromă este numită gypsy, gitan, țigan, gitan, rromani, tzigane, manouche, romanichel, bohémien, sinti, zigeuner în diferite limbi europeene.

Limba rromani este alcătuită din şapte sub-dialecte sau limbi majore. Cea mai mare dialect este rromani Vlax (x se citește h în rromani deci se pronunță Vlah) cu aproape la 1,5 milioane de vorbitori, urmată de cel balcanic, carpatic şi sinti , variante cu câteva sute de mii vorbitori fiecare.

Clasificarea şi originea

Analiza limba romani a demonstrat că este strâns legată de limbile vorbite în centrul şi nordul Indiei. Această relaţie lingvistică este considerat a indica originile geografice ale poporului romani (romi, sinti, etc.). Imprumuturile lingvistice în Romani fac posibilă urmărirea migraţiei lor după modelul spre vest. Ei au venit iniţial din subcontinentul indian sau ceea ce este acum de India de nord şi părţi ale Pakistanului. Limba romani este de obicei inclusă în rândul limbilor indo-ariane centrale (împreună cu hindi de vest, bhili, marathi, gujarati, khandeshi, rajasthani, etc.) Este încă dezbătută originea numelui Sinti este aceeaşi ca cea a toponimului pentru regiunea Sindh de sud-estul Pakistanului şi departe vestul Indiei (Rajasthan şi Gujarat) pe marginea fluviului Indus (Sindh) sau este un cuvânt împrumutat în limba rromani, lucru ce poate fi recunoscut în integrarea sa morfologică în limbă (la plural este sinte, iar la feminin singular sintica). Astfel, a fost dedus prin analiză comparativă lingvistică a limbii rromani, cu diferite dialecte nord indiene şi alte limbi faptul că originile poporului romani s-au regăsit în India.

Read the rest of this entry »

Gelem, gelem – Imn al romilor de pretutindeni

Posted on aprilie 25, 2010

Ge-lem, ge - lem lun -go -ne dro- men- çar ma-la-di-lem bax-ta-le rro-
Mi m Fa#M SiῚ

men- çar A_____ Rro- ma
Mi m Mi m Mi m La m Fa#m

Len A ćha- va Len
SiῚ Lam SiῚ Mim

Aranjament muzical și versuri:
Jarko Jovanović
(kotar—i revista, -”Etudes Tsiganes, Paris, Nr. 1—2, iunie, 1976, p. 17)

Gelem, gelem

1.
Gelem, gelem lungone dromençar,
Maladilem baxtale rromençar.
A rromà!len, kotar tumen aven
E caxrençar, bokhale ćhavorençar?

2.
Sasa vi man bari familia,
Mudardăs lu i kali legia.
Saren ćhindăs vi rromen vi rromněn,
Maśkar lenƟe vi cikne ćhavorren.

3.
Putar devl!a te kale udara
Te śaj dikhav murri familia.
Palem ka ʒav lungone dromençar,
Ta ka phirav baxtale rromençar.

4.
Opre rroma, isi vaxt akana,
Ajde mançar sa lumăqe rroma!
O kalo muj ta e kale jahka
Kamava len sar e kala drakha.

Gelem, gelem Transpunerea muzicală:

Valfrid Åkerlund

Aale Lindgren

( Finlanda )

Ge-lem, ge- lem lun-go ne dro men çar
A rromá ! len ko-tar tu men a ven
ma la-di lem bax ta rro men çar
e caxren çar, bo-kha le
ćha- ven çar Ai ____ ____ ____ rro-
len ! Ai ____ ____ ____ ćha-
len ! len !

Ʒanglăn so [kä] . . . ? (Știai că ?)

Acest cântec, Gelem, gelem, a fost lansat în anul 1967, în filmul iugoslav “Am întâlnit țigani fericiți” (I Even Met Happy Gypsies (Skupljaci Perja)), de către cântăreața și actrița Olivera Vuco. Textul cântecului, cunoscut și sub denumirea “Opre rroma!“, aparține lui Jarko Jovanović (Jagdino), care a realizat și aranjamentul muzical, prin prelucrarea unei melodii populare din Iugoslavia. Din anul 1976, cântecul începe să fie inclus în discuri editate în Iugoslavia și în alte țări, cunoscând în acest fel o largă circulație discografică. Cu prilejul primului Congres Mondial al Rromilor desfășurat în anu] 1971 la Londra – este adoptat ca Imn al romilor de pretutindeni.

- Jarko Jovanović (născut în Serbia, la Batjanica) este cunoscut ca un
instrumentist de mare finețe, maestru al balalaicei, la care interpreteazéă folclor rrom, sârbesc și rus.
A debutat în Franța, în anul 1939. După cel de-al Doilea Război Mondial,activează în Orchestra Radio-Belgrad, iar din anul 1964 se mută la Paris, unde cântă, în cabarete, cu orchestre ale romilor ruși stabiliți în Franța. La 3 februarie 198o este sărbătorit la Librăria “Jougofrance“ din Paris, pentru cei 5o de ani de carieră artistică ocazie cu care i se decernează ordinul “Meritul Civic”-(Sinteză realizată de Gheorghe Sarău după fisele din cartoteca personală, Romii lumii).